Alba este o tanara albaneza, ajunsa in Italia impreuna cu parintii, pe cand avea varsta de 10 ani. Parintii aveau permis de sedere in scop de munca, iar tanara pentru motive familiale. Incepe sa studieze si creste la fel ca si colegii ei, cu prieteni italieni, avand o adolescenta fara grija viitorului. Obiectivul este terminarea scolii si apoi inscrierea la universitate, gasirea unui loc de munca, intemeierea unei familii….si toata lumea a trait fericita pana la adanci batraneti? Nu. Cu putin inainte de a implini varsta de 18 ani, este pusa de parinti in fata unei crunte realitati: ”Daca vrei sa ramai in Italia ai doua posibilitati: fie iti continui studiile si soliciti un permis de sedere in scop de studiu, ulterior acesta fiind dificil de convertit, fie incepi sa lucrezi, incercand sa obtii un permis de sedere pentru munca.
Pana in prezent, copiii care ajung de mici impreuna cu parintii in Italia, trebuie sa aiba 10 ani de sedere continua in aceasta tara pentru a putea solicita cetatenia italiana. Aceasta, in schimb nu este o procedura automata: mai sunt multe alte criterii de indeplinit, printre care cel al venitului. Mai sunt cazurile celor care sunt nascuti aici din parinti imigranti, legal rezidenti, dar care nu sunt “recunoscuti” ca fiind italieni pana nu implinesc varsta de 18 ani.
Alba, constransa fiind, ia decizia cea mai curajoasa: studiu si munca in acelasi timp. Din fericire, isi gaseste un job la McDonalds, care ii ofera un contract ce ii permite sa obtina permisul de sedere in scop de munca. In sfarsit, acum isi va putea realiza visul: sa se inscrie la universitate, si dupa trecerea “faimosilor” 10 ani de rezidenta in Italia, va depune cererea pentru obtinerea cetateniei italiene.
Dar nu toti au “norocul” Albei: unii sunt constransi sa simuleze ca lucreaza cu un contract fictiv. Este povestea Alinei, ajunsa in Italia la 22 ani, devenind imigranta clandestina dupa cateva luni. In aceste vremuri ale ‘fluxurilor’’ migratorii, in scopul de a beneficia de sedere regulara, Alina a apelat la amabilitatea prietenilor de a simula o angajare, platindu-si singura contributiile aferente contractului de munca.
Reforma legii cetateniei inaintata de curand Senatului propune modificarea cazurilor, precum cel al Albei. Este o reforma care ar putea schimba viata multor tineri “straini’’aflati in situatia ei, si nu numai.
Pentru Alina, in schimb aceasta reforma nu schimba cu nimic situatia: ea intrand deja in categoria “adultilor”. Pentru acestia din urma, se aplica fluxuri sau amnistii, care apar in medie o data la doi ani, si le permite regularizarea situatiei.
Viata multor persoane care nu au sedere legala trece intr-o perioada de asteptare, in care nu e posibil sa lucreze legal sau sa traiasca o viata normala, pentru ca in acceptiunea statului italian ei nu exista. Dupa ce s-a facut solicitarea cu un contract simulat, se asteapta din nou raspunsul de la prefectura, care datorita birocratiei poate dura mai mult de doi ani. La pasul urmator, lucrurile se complica, pentru ca cei zece ani de rezidenta necesari pentru obtinerea cetateniei sunt considerati cei in care strainul a avut resedinta legala in Italia. Anii de clandestinitate sunt ani pierduti din viata.
Erick este filipinez. S-a nascut la Roma, dar si astazi, la varsta de 25 ani, trebuie sa-si reinnoiasca permisul de sedere. Erick a trait dintotdeauna si a studiat in Italia, este absolvent, dar din pacate nu a putut sa solicite acordarea cetateniei deoarece cand el s-a nascut, mama sa nu avea inca rezidenta in Italia. A fost in Filipine doar o singura data in vacanta. Vorbeste doar italiana, mai exact dialectul “romanaccio”, adora pastele carbonara si spaghetele cu branza si piper. Un tanar solar dar intotdeauna considerat un strain in propria patrie. Deci nu este suficient sa te nasti, sa cresti, sa studiezi si sa traiesti in Italia pentru a fi considerat italian, la toate acestea se mai adauga si foarte multa birocratie.
Revenind la reforma, daca ar fi aprobata, Alba ar putea obtine cetatenia italiana pe motiv Ius Culturae, pentru ca a sosit in Italia inainte de a implini varsta de 12 ani si pentru ca studiaza aici. Dar noua reforma, pe langa ius soli si ius culturae, introduce o alta speta de acordare a cetateniei, si anume naturalizarea, pentru imigrantul care a intrat pe teritoriul national inainte de varsta majoratului, este rezident legal de cel putin sase ani si a frecventat in mod constant un ciclu scolar. Erick, in ce categorie se va incadra?
Este o reforma cu doar patru articole, dar aceste patru articole pot schimba viata a un milion de persoane. Dupa aprobarea din partea Camerei, se asteapta de ceva timp si decizia Senatului. Astazi, joi 19 mai, ar trebui sa fie discutata in Senat.
Desigur, asteptarea este o metafora a vietii, dar in final pentru acesti tineri reprezinta o infinita asteptare.
Amarilda Dhrami
Tetyana Feshak
Carla Guanais
Nibir Mamdudar Rahman
Ghiath Rammo
Traducerea si adaptarea de Dana Afocsoaie
Citeste si:
- Dearna, la cittadinanza e i tanti ragazzi coi puntini di sospensione
- Legge di cittadinanza: rimandi e timori
- I nuovi italiani che non hanno la cittadinanza
- Storie di (non) cittadinanza: il racconto di Sabri e Ania