“Carne, ceapa, coriandru, chimen, usturoi, piper negru si ardei iute, acestea sunt ingredientele principale pentru Sambusa, dar ii pregatesc si cu branza sau cu cartofi si verdeata”. Amona vine din Somalia, are douazeci si patru de ani si impreuna cu Amir si alti optsprezece bucatari, face parte din proiectul “La drum…Catering Migrator”.Sunt necesare aproape 3 ore pentru a pregati Sambusa,indeosebi daca alegem sa preparam noi foaia de baza in loc sa o cumparam sau sa o inlocuim cu “pasta sfoglia”.Un fel culinar de origine somaleza, pe care Amona a invatat sa-l gateasca in Turcia, “deoarece cand eram mica, nu am vazut niciodata cum il gatea mama. Am invatat privind pe internet si de la alte femei somaleze”.https://www.facebook.com/GustamundoRoma/videos/1830583687010041/(Video realizzato da Andrea Pescini)

Amona si Italia

“Sunt in Italia de 2 ani si o luna.Imi place sa cant in timp ce gatesc. Cand am ajuns aici cantam mereu “Bella, Ciao”, surade, povestind cum momentele in care gateste sunt o invatatura pentru toate cele cinci simturi.”Cand Luca, maestrul, explica reteta, eu observ totul: privirea sa, gesturile,sunetul vocii, totul ma ajuta sa-mi amintesc si sa invat”. Amona nu vorbeste inca bine limba italiana, dar cu felul sau de a asculta la 360 de grade a descoperit modul de a o intelege si imbunatati, alaturi de tot grupul ” La drum…Catering Migrator”.“Sunt multumita de acest curs si ma simt bine in grup. Imi place sa gatesc si sper sa gasesc un serviciu.Saptamana trecuta am facut testul teoretic de bucatarie unde trebuia sa scriem retete. Nu cred ca a mers bine pentru ca este dificil pentru mine cu scrisul in italiana.Am avut doar o foaie si un pix si nu puteam sa cerem ajutor.Cand am ajuns in Italia, nu stiam nici sa scriu, nici sa citesc. Am studiat la Asinitas, dar pentru moment am intrerupt pentru a urma cursul de gatit”.In ciuda dificultatilor, Amona e inarmata de determinare:casa in care locuieste cu alte trei tinere e situata in afara Romei. “Pe aici trece un autobuz la fiecare ora, mereu aglomerat, de aceea plec foarte devreme si ajung la curs mai inainte, pe urma astept”.

Amona si lunga sa calatorie catre Italia

Lunga calatorie a Amonei incepe de departe.Razboiul din Somalia i-a distrus familia: “am cinci frati si surori ramasi in viata, ceilalti au murit.Si tata a murit. Nici unul dintre noi nu a mai ramas in Somalia, am fugit impartindu-ne intre Arabia Saudita si Yemen.”Amona s-a refugiat in Arabia Saudita, unde insa, intalneste alta situatie dificila, asa ca decide sa plece in Turcia.Acolo, datorita abilitatilor sale cu limba araba, gaseste de lucru gatind.Invata sa pregateasca Sambusa- “gateam pentru 150 de persoane si puneam de-o parte bani pentru a-mi ajuta familia si a pleca din nou”. Dupa 4 luni reuseste sa plece in Suedia, unde ramane pentru 8 luni si 2 saptamani.In lunga sa calatorie pierde contactele cu familia, cu care va reusi sa vorbeasca din nou abia dupa ce ajunge in Italia.La dificultatile legate de postul de munca si de repornirea, ca de fiecare data de la “zero”, se adauga descoperirea diabetului, boala care o face sa piarda doi copii: o fetita la 5 zile de la nastere, si un baietel, dupa 2 zile.Ca multe femei musulmane si Amona se casatoreste “in scris” foarte tanara , la doar 13 ani:” l-am vazut pe sotul meu pentru prima data la 12 ani, dar am inceput sa traim impreuna dupa mai mult timp: suntem casatoriti de 5 ani si 4 luni.Acum este un doctor si a fugit in Malaezia din Somalia, unde a fost ars cu apa fierbinte. Am facut cerere pentru reintregirea familiei si astept aprobarea de la ambasada malaeziei”.

Amona si viitorul

“In Italia am invatat multe lucruri. Din cauza diabetului eram mereu bilnava, dar acum ma simt mai bine, ma tratez si sper, cand voi fi impreuna cu sotul meu, sa am alti copii.” Respectul pentru partenerul sau de viata invinge orice distanta: Amona nu-si arata niciodata chipul in poze, nici nu iese din casa fara a fi acoperita pana la glezne si pana la incheieturile mainilor, lasand sa se vada doar ochii si palmele: “sotul meu este foarte gelos si eu il respect”.Visul ei este acela de a-si revedea sotul si de a lucra ca bucatareasa in Italia, dar peste 4 luni va trebui sa lase casa in care locuieste si, fara serviciu, va fi probabil obligata sa plece din nou.”Am cerut sa raman alte sase luni si sa lucrez eventual intr-o casa unde sa am grija de o doamna in varsta”, surade increzatoare, aratandu-mi o poza cu ultima farfurie de Sambusa preparata. “E nevoie de o floare pe o farfurie cu Sambusa, in felul acesta se serveste”.

Silvia Costantini(18 iulie 2018)

Traducerea si adaptarea Costina Iulia Gogoneata